Cer iertare pe această cale tuturor celor care au aşteptat cu stoicism noi şi noi postări Luminoase. Nu mi se datorează exclusiv mie. Aşa mi se spune, aşa fac. Iată prezint una din ultimele RUGĂCIUNI primite de Ăsta din partea Celei mai Înalte şi mai Luminoase părţi a Divinităţii, Cea mai Nouă , Divinitatea „A”. Mai sus de atăt, nu există, deocamdată.
R U G Ă C I U N E
++++ MĂ ÎNCHIN LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ DUMNEZEU ++++ CEL UNIC ++++ ÎN VECI ++++ ÎN FRUNTEA ++++ CONDUCERII ++++ TUTUROR LUMILOR ++++ „A” ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ LUI ++++ IISUS ++++ ÎN VECI++++.
++++ MĂ ÎNCHIN LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ LUI ++++ DUMNEZEU ++++ ÎN ÎNCEPEREA ++++ BEB ++++ A ACESTEI LUMI FIZICE ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ TATĂL CERESC ++++ DOAMNE ++++, CONDUCĂTORUL ++++ TUTUROR LUMILOR ++++ VĂZUTE ŞI NEVĂZUTE ++++ ÎN VECI++++.
++++ BENEFIC LUMINOS ++++ FIECARE TREAPTĂ LUMINOASĂ ++++ PE CARE O URCĂ ++++ FIECARE ++++ DIN CEI ALEŞI ++++ KA ++++ ÎN BRAŢELE ++++ DIVINITĂŢII ++++ SĂ SE ADUNE ++++ LUMINOS ++++ PÂNĂ LA CEA DIN URMĂ FIINŢĂ ++++ BEB ++++ DIN ACEASTĂ LUME FIZICĂ ++++.
++++ BENEFIC LUMINOS ++++ PE TOŢI ++++ CEI ++++ CE MĂ VOR AJUTA ++++ BEB ++++ SĂ CINSTIM ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ DUMNEZEU ++++ CEL UNIC ++++ ÎN VECI++++, ++++ SĂ CINSTIM ++++ PE ++++ IISUS ++++ ÎN VECI ++++, SĂ CINSTIM ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ DUMNEZEU ++++ TATĂL CERESC ++++ DOAMNE ++++ ÎN VECI ++++.
++++ BOLNAVILOR ++++ MĂINILE ++++ IO ++++ LE BINECUVÂNTEZ ++++ O DATĂ ++++ PENTRU MÂNGÂIEREA LOR ++++ ŞI A SUFLETELOR LOR++++.
++++ HOARDELE ++++ DIVINE ++++ IO ++++ LE BENEFIC LUMINOS ++++ PENTRU A PUTEA AJUTA ++++ SĂ RIDICĂM ++++ LA MAXIM ++++ FRECVENŢA DE VIBRAŢIE ++++ AL ACESTEI LUMI FIZICE ++++ CA BINELE ++++ BEB ++++ SĂ TRIUMFE ++++ DEFINITIV ++++ ŞI RĂUL SĂ DISPARĂ DEFINITIV++++.
++++ BENEFIC LUMINOS ++++ CELE PATRU ELEMENTE DIN NATURĂ ++++, ++++ AERUL ++++, ++++ APA ++++, ++++ PĂMÂNTUL ++++, ++++ FOCUL ++++.
Drept adăugare la acest text, nu am voie de nici un fel de a schimba măcar o literă din text, căci fiecare cuvânt este sfânt. Aşa mi s-a transmis, aşa l-am emis mai departe.
Formele de rugăciune conţin expresia „ MĂ ÎNCHIN LUMINOS”. Aceasta este o formă de exprimare Luminoasă al celor dintre noi ce au acordate din partea Divinităţii un rang, grad sau funcţie înalt, extrem de înalt. Pentru cei cu ranguri, grade mici nu este admisă această exprimare, fiind obligatoriu utilizată expresia simplă „MĂ ÎNCHIN”.
Menţionam înaintea rugăciunii expresia „ TUTUROR LUMILOR ” „A”. Sunt cele mai Înalte Lumi cunoscute, unde îşi are lăcaş „Cea mai Luminoasă” parte a Divinităţii. Nu detaliez, o voi face-o la momentul când voi avea voie să o fac- fără să fiu pedepsit pentru acest lucru că divulg secretele Divinităţii.
Cuvântul „ BEB ” ce este inclus în rugăciune este de o vechime extrem de mare, care în loc să reprezinte pentru cei ce s-au ocupat cu studiul Biblic o mândrie, l-au denaturat intenţionat, cu bună ştiinţă. Cuvăntul reprezintă un... nume care nume ... bineînţeles că nu apare în mod direct, fiind ocultat, acoperit. În Biblia Bucureşti 1982, Facerea cap 28. 10-19. Iacov a pus locului aceluia numele de BEB EL. Spre a dovedi reua credinţă a clericilor, spre a ascunde Numele Domnului, locul acela a primit numele de BETEL . Locul numit BEB EL este inclus în numele localităţilor din Israel, este o inscripţie scrisă pe un indicator de localitate pe fond albastru marin pe răndul de sus scrie BEB EL cu caractere latine, dedesubt cu caractere hibru, evreeşti. Atunci când Domnul Dumnezeu Cel Unic s-a prezentat în faţa ostenitului Isaac, ce şi-a aşezat capul pe o piatră în loc de pernă să se odihnească, lui Isaac i s-a arătat o scară sprijinită pe pămănt, cu capătul atingând cerul. Apoi,
13. Apoi s-a arătat Domnul Dumnezeu în capul scării şi ia zis:
„Eu sunt Domnul Dumnezeu lui Avraam, tatăl tău, şi Domnul Dumnezeu lui Iisac. Nu te teme!” . Ce nu spune Biblia, din ruşine, este că Domnul are un ... nume. Orice Entitate, oricăt de mică, începe Luminoasa sa Ascensiune spre Lumină cu numai două litere în numele său iniţial. Acele nume le păstrează cu mare Cinste mereu, chiar dacă evoluţia este pe culmi greu de imaginat.
„BEB” înseamnă extrem de Luminos, extrem de Bun, de o Lumină Divină Deosebită, unde răul, negativitatea nu au ce căuta, de nici un fel.
Drept formule de BENFICARE sunt:
- BENEFICARE
- BENEFICARE LUMINOASĂ
- BINECUVÂNTARE
Binecuvântarea este formula de Beneficare Luminoasă la cel mai înalt rang posibil. Ea se face doar de către ... Dumnezeu, sau, de Cine are voie din partea Divinităţii Superioare să o facă, punctual. Nu este admis ca din necunoaştere sau excces de zel, să zicem, un rang inferior să Benefice Luminos, sau mai grav, să Binecuvânteze. Este socotită blasfemie extrem de gravă, ce se pedepseşte aspru Divin.De aceea când unii proţi Binecuvântează o apă sfinţită, orice altceva, nu este de loc primit, ba mai mult..., blasfemie.
Aşa mi s-a comunicat, aşa am transmis mai departe. Doamne Ajută.
luni, 23 iunie 2014
duminică, 11 mai 2014
PODUL LUI APOLODOR DIN DAMASC, SAU PODUL LUI
TRAIAN ?
Pe această temă s-au scris luvii de articole, care de care mai convingătoare, folosind argumente „colorate”, pentru a fi cât mai credibile.
Folosesc acelaşi Motto, care spune că :
„
ROSTIREA UNEI MINCIUNI LA NESFÂRŞIT TRANSFORMĂ MINCIUNA ÎN ADEVĂR”.
Iată unele argumente trecute sub tăcere suspectă, pentru că .... sunt adevărate.
Este poate cunoscut apetitul pentru construcţii grandioase, impunătoare ale romanilor, ce dăinuie prin trăinicia lor şi în ziua de azi.
Astfel, nici o lucrare arhitectonică realizată efectiv nu are cunoscut de nici un fel numele sau prenumele arhitectului, sau arhitecţilor.Proiectul arhitectului era cumpărat de un demnitar al Statului, de regulă Împăratul, Guvernatorul unei provincii. Astfel, după achitarea proiectului, proiectantul pierdea orice drept asupra lucrării în sine, iar absolut toate cheltuielile ce derivau din materializarea 100%, integrală, era trecută în dreptul celui ce a plătit proiectul proiectantului.
Urmănd aceşi logică, nimeni nu cunoaşte numele proiectantului Coluseumului din Roma, nimeni nu cunoaşte numele proectantului sau proiectanţilor sistemelor complexe de apeducte ce alimentau Roma.
De multe ori istoria a fost extrem de vitregă în unele realizări de excepţie, ştergând sau distrugând sistematic orice urmă care să ducă spre adevăraţii constructori.
Să luăm cazul fluviului Dunărea, care este al 3-lea fluviu ca mărime din Europa, după fluviul Volga şi fluviul Rin. Dunărea este un fluviu destul de capricios, datorită faptului că preia din amonte toate debitele unor afluienţi imprevizibili, la fel de inconstanţi în debitele de apă de-a lungul unui an calendaristic. Sunt cunoscute din istorie unele debite record datorate cumulării tuturor debitelor de ape din topirile bruşte ale zăpezilor sau al preluării unor debite mari datorate unor perioade ploioase ale anului, primăvara, vara sau toamna. Aceste debite foarte fluctuante au fost atenuate prin construirea barajului de la Porţile de Fier 1, lucrare făcută în sec. XX.
În decursul timpului au fost lăsate să răzbată unele relatări ce conveneau unora sau altora.Una dintre ele este al scriitorului şi istoricului latin Dio Casius care în lucrarea sa „Istorii Romane” consideră pe drept cuvânt podul a 8-a MINUNE A LUMII ANTICE. Dio Casius face o amplă descriere al podului, consemnând 20 de piloni distanţaţi unul de altul la 170 de picioare romane(51 metrii), lungimea podului având 3.500 picioare romane (1134,90 metrii).
În anul 1856 se vede prima expertiză tehnică amănunţită, comandată de Curtea Imperială a Vienei, celui mai titrat nume de referinţă în materie de inginerie şi poduri, J. Asbach.
Urmare unei secete severe, nivelul Dunării a fost la un nivel istoric de mic, nivelul apei scăzând cu mulţi metrii. dând ocazia perfectă de a efectua o expertiză tehnică amănunţită, incluzănd în ea absolut toţi parametrii podului de la Drobeta.
Toate datele au fost centralizate într-un „Raport de expertiză tehnic” depus ulterior la Curtea Imperială din Viena. Atât Ungaria cât şi Austria doreau o cale de comunicaţie mai scurtă dinspre Transilvania spre Marea Adriatică unde au flotele navale, portul Trieste. Astfel a intrat în calcul refacerea integrală a podului de la Turnu Severin- satul Kostol(Serbia), ori construirea unui alt pod paralel cu istoricul pod, pe un amplasament paralel, în aceaşi zonă.
Concluziile lui J.Asbach din Raportul de Expertiză au fost uluitoare:
- Metoda de construire al podului iniţial peste Dunăre a presupus 100% metoda uscată de construcţie. Această metodă a fost detaliată în amănunţime, în lux de amănunte, implicănd următoarele faze:
a) Construirea unui canal corespunzător în lungime de 17 kilometrii care să preia întreg cursul Dunării în zona de lucru al pdului. Executarea lucrării de deviere al Dunării, după datele din Raport ar fi necesitat dislocarea a peste 10 milioane de metrii cubi de ROCĂ, nu de pămănt, căci Dunărea traversează munţii Carpaţi prin zona Cazanelor. De altfel pe Dunăre există aşa zisul loc al CLISURII Dunării, un fel de braţ mort, de fapt rămăşiţă al canalului colector, care după terminarea lucrărilor hidrotehnice a fost umplut la loc cu material, redând înfăţişarea iniţială a locului. Pentru a fi şi mai convingător, J. Asbach estima în Raport la acel volum de muncă de efectuare al canalului un număr de 25.000-35.000 de oameni.
Conform măsurătorilor făcute de comisia de expertiză, pilonii podului au fost puţi sub cota fluviului Dunărea cu 8 metrii, după ce în prealabil ATENŢIE întregul amplasament al podului a fost redesenat. Astfel albia normală a Dunării a fost lăţită intenţionat, iar întregul amplasament nivelat la o cotă optimă ce permitea apei fluviului să se comporte exact precum în para unui duş de baie, debitul rapid fiind practic diluat uniform, încărcând debitul de apă uniform pe fiecare picior al podului. Astfel forţa abrazivă al apei este mult diminuată, avănd drept efect direct o scădere al uzurii pilonilor din apa fluviului.
J.Asbach menţiona expres în lucrarea sa că în cazul construirii unui pod în paralel cu cel existent, o nouă remodelare al albiei fluviului trebuia efectuată doar în zone mici, nesemificativ în raport cu mărimea şi grandoarea lucrării de construire al unui nou pod.
Ori tocmai preţurile exorbitante ale construirii unui nou pod au făcut ca acel raport să rămână doar un simplu manuscris, fără prea mare valoare.
Ceea ce consemna istoricul Dio Casius despre pod se regăseşte şi în raportul de Expertiză Tehnic. Romanii au adăugat la podul existent iniţial două intrări pe măsura podului. La baza dinspre Drobeta au construit un castru roman necesar pentru a putea apăra eficient podul de eventualele atacuri, fiind considerat un element strategic esenţial.
Astfel podul de peste Dunăre avea 20 piloni în apă şi căte unul de fiecare parte al podului ce făcea joncţiunea cu drumul aferent.
- 51 de metrii distanţa între piloni
- 1134,90 metrii lungime totală a podului.
- 18 metrii înălţime picior de pod până la tablierul din lemn al podului
- 45 metrii în apă picior de pod, la care se mai adaugă fundaţia de 8 metrii de sub nivelul apei, adică 45+8= 53 metrii
- lăţime pod 12 metrii.
În decursul istoriei turcii care stăpâneau insula Ada Kaleh din vecinătate erau extrem de interesaţi de compoziţia betoanelor utilizate la construcţia picioarelor de pod , la podul de la Turnu Severin.
Datorită măririi gabaritului navelor ce tranzitau zona podului în anul 1906 „Comisia Internaţională a Dunării” a solicitat oficial distrugerea a 2 piloni dinspre partea românească a Dunării, a fostului pod. Cu acest prilej inginerul francez Duperre a construit o machetă scara 1:100 al podului de lemn, prezentată la expoziţia ţinută în anul 1906 la Bucureşti cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de domnie a lui Carol I.
Dând aceste date succinte, argumentate prin prisma unui Raport de Expertiză Tehnic, doresc să imprim o altă faţă nevăzută, aceea al adevărului istoric. De multe ori adevărurile sunt adevăruri, chiar dacă sunt urâte.
1. Podul nu a fost construit de regele Burebista, cum afirmă unii.
2. Podul a fost găsit de strămoşii dacilor, refăcut la diferite intervale de timp.
3. Adevăraţii constructori ai podului nu sunt armatele romane, nu sunt Dacii, ci... ATLANŢII din ciclul 3 de viaţă de pe Pământ. Ei au avut tehnologia necesară, ei au avut şi forţa tehnică de a realiza astfel de lucrări măreţe, unicate.
De altfel Regele Burebista al Dacilor făcea de multe ori incursiuni în sudul Dunării, pentru a pedepsi sau disciplina triburile din Moersia, indiferent de anotimp, indiferent de nivelul Dunării, indiferent de anotimp. O făcea trecând peste podul moştenit de la Atlanţi.
În preajma unor evenimente cum ar fi cele două războaie cu romanii, Dacii au incendiat şi distrus partea lemnoasă al podului de peste Dunăre, făcăndu-l inutilizabil total.
Aşa cum arată unele onomatopee de pe Columna lui Traian, imagini dosite cu grijă, chiar dacă Columna există practic în două exemplare, una la Roma, una la Bucureşti, se evită arătarea imaginilor de trecere al armatelor romane a Dunării cam în luna aprilie, cănd debitul Dunării a revenit la normal, făcut pe pod din pontoane ce aveau bărci sub planşeul podelei de traversare. Romanii au refăcut într-un târziu podul pentru că aveau nevoie de a duce în Roma eternă
-165.000 de kilograme de aur
- 331.000 de kilograme de argint
Datele sunt luate după Jerome Corcopino. Pe lângă acele cantităţi, se pare că au mai fost duse multe alte lucruri mai mărunte, esenţiale unui trai de trai în Roma.
Aşa după cum precizează „Pons Traiani” (Podul lui Traian) este distrus în anul 120, la 3 ani după moartea Împăratului Traian de către Împăratul Hadrian, fostul comandant al Legiunii Minervia, participantă la al doilea război dacic din 105-106. Motivul distrugerii podului a fost după cum preciza istoricul Dio Casius OPRIREA INCURSIUNILOR DACILOR CE NĂVĂLEAU ADESEA ŞI JEFUIAU MOESIA INFERIOARĂ, DIN SUDUL DUNĂRII.
Se pune poate şi întrebarea pertinentă, dacă la Turnu Severin era un castru roman, înseamnă că armata de acolo a fost retrasă, iar după distrugerea podului legăturile se făceau exclusiv cu ... barca. Din anul cuceririi Sarmisegetuzei 106, iată, în anul 120, adică la numai 6 ani romanii distrug un element vital, podul de peste Dunăre. Oare în Dacia ocupată, ce trupe ar mai fi rămas? nu se ştie. Nu doresc să dezvolt această latură al ocupaţiei romane, căci romanii utilizau mercenari plătiţi în armată. Mulţi dintre ei nu erau de sorginte romană, ci se încadrau în nişte parametrii generali, iar trupele de luptă operative aveau... translator să înţeleagă despre ce este vorba. Despre limbă, se pare nu e cazul să insistăm. Cum romanii au ocupat aproape 400 de ani Anglia de azi, culmea, limba engleză nu este ... latină. Cu atăt mai puţin la retragerea definitivă din Dacia, în jurului anului 273-275, Dacia era cucerită doar cam 18%, pe romani îi interesa în special accesul la minele de aur şi argint din muntii Carpaţi.
Elementul cheie al longevităţii podului de peste Dunăre constă în betoanele de exccepţie utilizate la construcţia pilonilor, care a rezistat cu brio peste... 30.000 de ani, fără a utiliza fier sau oţel pentru armarea structurii. Se pare că aceste betoane de exccepţie au un numitor comun, fiind regăsite în cei 1,8 milioane de metrii cubi de betoane turnate în Piramida Soarelui din Visiko - Bosnia. Astfel, mostre din betoanele utilizate la Visiko au fost duse la prestigioase laboratoare de testare şi analiză al betoanelor. Concluzia a fost una surprinzătoare, receta fiind secretă, iar betoanele analizate depăşeau net la toţi parametrii cele mai performante betoane din secolul XXI în care suntem azi. Se cunoaşte bine faptul că durata medie de viaţă al unui beton este de ... 100 de ani, după care devine instabil chimic. Fierul oţel intodus în structura sa pentru armare începe inevitabil să ruginească.
Pentru a arăta adevărata mărime şi grandoare a podului de la Turnu Severin- Kostol Sebia ce avea 1134,90 metrii lungime pe la începutul mileniului 1, anul 105-106 rămas din relatările lui Dio Casius, mai putem compara cu încă ceva...
Podul cu lanţuri (LANC HID) ce uneşte Buda de Pesta a fost proiectat în anul 1839 de inginerul englez Wlliam Tierney Clerk, cu lungime de ... 202 metrii.
În anul 1849 podul cu lanţuri dintre Buda şi Pesta cu lungimea de ... 202 metrii era cel mai lung pod din lume la acea dată(la inaugurare).
Despre asta vorbim. Se pune întrebarea firească, atunci podul în lungime de 1134,90 metrii făcut anterior, cum era?
TRAIAN ?
Pe această temă s-au scris luvii de articole, care de care mai convingătoare, folosind argumente „colorate”, pentru a fi cât mai credibile.
Folosesc acelaşi Motto, care spune că :
„
ROSTIREA UNEI MINCIUNI LA NESFÂRŞIT TRANSFORMĂ MINCIUNA ÎN ADEVĂR”.Iată unele argumente trecute sub tăcere suspectă, pentru că .... sunt adevărate.
Este poate cunoscut apetitul pentru construcţii grandioase, impunătoare ale romanilor, ce dăinuie prin trăinicia lor şi în ziua de azi.
Astfel, nici o lucrare arhitectonică realizată efectiv nu are cunoscut de nici un fel numele sau prenumele arhitectului, sau arhitecţilor.Proiectul arhitectului era cumpărat de un demnitar al Statului, de regulă Împăratul, Guvernatorul unei provincii. Astfel, după achitarea proiectului, proiectantul pierdea orice drept asupra lucrării în sine, iar absolut toate cheltuielile ce derivau din materializarea 100%, integrală, era trecută în dreptul celui ce a plătit proiectul proiectantului.
Urmănd aceşi logică, nimeni nu cunoaşte numele proiectantului Coluseumului din Roma, nimeni nu cunoaşte numele proectantului sau proiectanţilor sistemelor complexe de apeducte ce alimentau Roma.
De multe ori istoria a fost extrem de vitregă în unele realizări de excepţie, ştergând sau distrugând sistematic orice urmă care să ducă spre adevăraţii constructori.
Să luăm cazul fluviului Dunărea, care este al 3-lea fluviu ca mărime din Europa, după fluviul Volga şi fluviul Rin. Dunărea este un fluviu destul de capricios, datorită faptului că preia din amonte toate debitele unor afluienţi imprevizibili, la fel de inconstanţi în debitele de apă de-a lungul unui an calendaristic. Sunt cunoscute din istorie unele debite record datorate cumulării tuturor debitelor de ape din topirile bruşte ale zăpezilor sau al preluării unor debite mari datorate unor perioade ploioase ale anului, primăvara, vara sau toamna. Aceste debite foarte fluctuante au fost atenuate prin construirea barajului de la Porţile de Fier 1, lucrare făcută în sec. XX.
În decursul timpului au fost lăsate să răzbată unele relatări ce conveneau unora sau altora.Una dintre ele este al scriitorului şi istoricului latin Dio Casius care în lucrarea sa „Istorii Romane” consideră pe drept cuvânt podul a 8-a MINUNE A LUMII ANTICE. Dio Casius face o amplă descriere al podului, consemnând 20 de piloni distanţaţi unul de altul la 170 de picioare romane(51 metrii), lungimea podului având 3.500 picioare romane (1134,90 metrii).
În anul 1856 se vede prima expertiză tehnică amănunţită, comandată de Curtea Imperială a Vienei, celui mai titrat nume de referinţă în materie de inginerie şi poduri, J. Asbach.
Urmare unei secete severe, nivelul Dunării a fost la un nivel istoric de mic, nivelul apei scăzând cu mulţi metrii. dând ocazia perfectă de a efectua o expertiză tehnică amănunţită, incluzănd în ea absolut toţi parametrii podului de la Drobeta.
Toate datele au fost centralizate într-un „Raport de expertiză tehnic” depus ulterior la Curtea Imperială din Viena. Atât Ungaria cât şi Austria doreau o cale de comunicaţie mai scurtă dinspre Transilvania spre Marea Adriatică unde au flotele navale, portul Trieste. Astfel a intrat în calcul refacerea integrală a podului de la Turnu Severin- satul Kostol(Serbia), ori construirea unui alt pod paralel cu istoricul pod, pe un amplasament paralel, în aceaşi zonă.
Concluziile lui J.Asbach din Raportul de Expertiză au fost uluitoare:
- Metoda de construire al podului iniţial peste Dunăre a presupus 100% metoda uscată de construcţie. Această metodă a fost detaliată în amănunţime, în lux de amănunte, implicănd următoarele faze:
a) Construirea unui canal corespunzător în lungime de 17 kilometrii care să preia întreg cursul Dunării în zona de lucru al pdului. Executarea lucrării de deviere al Dunării, după datele din Raport ar fi necesitat dislocarea a peste 10 milioane de metrii cubi de ROCĂ, nu de pămănt, căci Dunărea traversează munţii Carpaţi prin zona Cazanelor. De altfel pe Dunăre există aşa zisul loc al CLISURII Dunării, un fel de braţ mort, de fapt rămăşiţă al canalului colector, care după terminarea lucrărilor hidrotehnice a fost umplut la loc cu material, redând înfăţişarea iniţială a locului. Pentru a fi şi mai convingător, J. Asbach estima în Raport la acel volum de muncă de efectuare al canalului un număr de 25.000-35.000 de oameni.
Conform măsurătorilor făcute de comisia de expertiză, pilonii podului au fost puţi sub cota fluviului Dunărea cu 8 metrii, după ce în prealabil ATENŢIE întregul amplasament al podului a fost redesenat. Astfel albia normală a Dunării a fost lăţită intenţionat, iar întregul amplasament nivelat la o cotă optimă ce permitea apei fluviului să se comporte exact precum în para unui duş de baie, debitul rapid fiind practic diluat uniform, încărcând debitul de apă uniform pe fiecare picior al podului. Astfel forţa abrazivă al apei este mult diminuată, avănd drept efect direct o scădere al uzurii pilonilor din apa fluviului.
J.Asbach menţiona expres în lucrarea sa că în cazul construirii unui pod în paralel cu cel existent, o nouă remodelare al albiei fluviului trebuia efectuată doar în zone mici, nesemificativ în raport cu mărimea şi grandoarea lucrării de construire al unui nou pod.
Ori tocmai preţurile exorbitante ale construirii unui nou pod au făcut ca acel raport să rămână doar un simplu manuscris, fără prea mare valoare.
Ceea ce consemna istoricul Dio Casius despre pod se regăseşte şi în raportul de Expertiză Tehnic. Romanii au adăugat la podul existent iniţial două intrări pe măsura podului. La baza dinspre Drobeta au construit un castru roman necesar pentru a putea apăra eficient podul de eventualele atacuri, fiind considerat un element strategic esenţial.
Astfel podul de peste Dunăre avea 20 piloni în apă şi căte unul de fiecare parte al podului ce făcea joncţiunea cu drumul aferent.
- 51 de metrii distanţa între piloni
- 1134,90 metrii lungime totală a podului.
- 18 metrii înălţime picior de pod până la tablierul din lemn al podului
- 45 metrii în apă picior de pod, la care se mai adaugă fundaţia de 8 metrii de sub nivelul apei, adică 45+8= 53 metrii
- lăţime pod 12 metrii.
În decursul istoriei turcii care stăpâneau insula Ada Kaleh din vecinătate erau extrem de interesaţi de compoziţia betoanelor utilizate la construcţia picioarelor de pod , la podul de la Turnu Severin.
Datorită măririi gabaritului navelor ce tranzitau zona podului în anul 1906 „Comisia Internaţională a Dunării” a solicitat oficial distrugerea a 2 piloni dinspre partea românească a Dunării, a fostului pod. Cu acest prilej inginerul francez Duperre a construit o machetă scara 1:100 al podului de lemn, prezentată la expoziţia ţinută în anul 1906 la Bucureşti cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de domnie a lui Carol I.
Dând aceste date succinte, argumentate prin prisma unui Raport de Expertiză Tehnic, doresc să imprim o altă faţă nevăzută, aceea al adevărului istoric. De multe ori adevărurile sunt adevăruri, chiar dacă sunt urâte.
1. Podul nu a fost construit de regele Burebista, cum afirmă unii.
2. Podul a fost găsit de strămoşii dacilor, refăcut la diferite intervale de timp.
3. Adevăraţii constructori ai podului nu sunt armatele romane, nu sunt Dacii, ci... ATLANŢII din ciclul 3 de viaţă de pe Pământ. Ei au avut tehnologia necesară, ei au avut şi forţa tehnică de a realiza astfel de lucrări măreţe, unicate.
De altfel Regele Burebista al Dacilor făcea de multe ori incursiuni în sudul Dunării, pentru a pedepsi sau disciplina triburile din Moersia, indiferent de anotimp, indiferent de nivelul Dunării, indiferent de anotimp. O făcea trecând peste podul moştenit de la Atlanţi.
În preajma unor evenimente cum ar fi cele două războaie cu romanii, Dacii au incendiat şi distrus partea lemnoasă al podului de peste Dunăre, făcăndu-l inutilizabil total.
Aşa cum arată unele onomatopee de pe Columna lui Traian, imagini dosite cu grijă, chiar dacă Columna există practic în două exemplare, una la Roma, una la Bucureşti, se evită arătarea imaginilor de trecere al armatelor romane a Dunării cam în luna aprilie, cănd debitul Dunării a revenit la normal, făcut pe pod din pontoane ce aveau bărci sub planşeul podelei de traversare. Romanii au refăcut într-un târziu podul pentru că aveau nevoie de a duce în Roma eternă
-165.000 de kilograme de aur
- 331.000 de kilograme de argint
Datele sunt luate după Jerome Corcopino. Pe lângă acele cantităţi, se pare că au mai fost duse multe alte lucruri mai mărunte, esenţiale unui trai de trai în Roma.
Aşa după cum precizează „Pons Traiani” (Podul lui Traian) este distrus în anul 120, la 3 ani după moartea Împăratului Traian de către Împăratul Hadrian, fostul comandant al Legiunii Minervia, participantă la al doilea război dacic din 105-106. Motivul distrugerii podului a fost după cum preciza istoricul Dio Casius OPRIREA INCURSIUNILOR DACILOR CE NĂVĂLEAU ADESEA ŞI JEFUIAU MOESIA INFERIOARĂ, DIN SUDUL DUNĂRII.
Se pune poate şi întrebarea pertinentă, dacă la Turnu Severin era un castru roman, înseamnă că armata de acolo a fost retrasă, iar după distrugerea podului legăturile se făceau exclusiv cu ... barca. Din anul cuceririi Sarmisegetuzei 106, iată, în anul 120, adică la numai 6 ani romanii distrug un element vital, podul de peste Dunăre. Oare în Dacia ocupată, ce trupe ar mai fi rămas? nu se ştie. Nu doresc să dezvolt această latură al ocupaţiei romane, căci romanii utilizau mercenari plătiţi în armată. Mulţi dintre ei nu erau de sorginte romană, ci se încadrau în nişte parametrii generali, iar trupele de luptă operative aveau... translator să înţeleagă despre ce este vorba. Despre limbă, se pare nu e cazul să insistăm. Cum romanii au ocupat aproape 400 de ani Anglia de azi, culmea, limba engleză nu este ... latină. Cu atăt mai puţin la retragerea definitivă din Dacia, în jurului anului 273-275, Dacia era cucerită doar cam 18%, pe romani îi interesa în special accesul la minele de aur şi argint din muntii Carpaţi.
Elementul cheie al longevităţii podului de peste Dunăre constă în betoanele de exccepţie utilizate la construcţia pilonilor, care a rezistat cu brio peste... 30.000 de ani, fără a utiliza fier sau oţel pentru armarea structurii. Se pare că aceste betoane de exccepţie au un numitor comun, fiind regăsite în cei 1,8 milioane de metrii cubi de betoane turnate în Piramida Soarelui din Visiko - Bosnia. Astfel, mostre din betoanele utilizate la Visiko au fost duse la prestigioase laboratoare de testare şi analiză al betoanelor. Concluzia a fost una surprinzătoare, receta fiind secretă, iar betoanele analizate depăşeau net la toţi parametrii cele mai performante betoane din secolul XXI în care suntem azi. Se cunoaşte bine faptul că durata medie de viaţă al unui beton este de ... 100 de ani, după care devine instabil chimic. Fierul oţel intodus în structura sa pentru armare începe inevitabil să ruginească.
Pentru a arăta adevărata mărime şi grandoare a podului de la Turnu Severin- Kostol Sebia ce avea 1134,90 metrii lungime pe la începutul mileniului 1, anul 105-106 rămas din relatările lui Dio Casius, mai putem compara cu încă ceva...
Podul cu lanţuri (LANC HID) ce uneşte Buda de Pesta a fost proiectat în anul 1839 de inginerul englez Wlliam Tierney Clerk, cu lungime de ... 202 metrii.
În anul 1849 podul cu lanţuri dintre Buda şi Pesta cu lungimea de ... 202 metrii era cel mai lung pod din lume la acea dată(la inaugurare).
Despre asta vorbim. Se pune întrebarea firească, atunci podul în lungime de 1134,90 metrii făcut anterior, cum era?
duminică, 27 aprilie 2014
SOARELE DE ANDEZIT DE LA SARMISEGETUZA
Privită din alt plan, cel astral Divin, Sarmisegetuza este scris pe un Soare, ce apare deasupra unei păduri înverzite, de sus se văd patru poteci, ce pornesc din cele 4 puncte cardinale. Sarmisegetuza face legătura cu Sfinxul din Bucegi, face legătura cu Poarta Terestră din vechea perioadă de timp ce este în apropierea Clujului, la Hoia-Baciu. SOARELE DE ANDEZIT este construit din plăci de andezit, este despărţit prin raze Luminoase în 10 părţi, către marginea cercului, precum un ceas.
Cele 10 părţi reprezintă cele 10 puteri ale Lui Dumnezeu Cel Unic, ce sunt date pentru Pământ.
1- LUMINA
2- CĂLDURA
3- VIAŢA
4- CREŞTEREA
5- STRĂLUCIREA
6- VEŞNICIA
7- MATURITATEA
8- FERTILITATEA
9- ÎNĂLŢAREA
10- REGENERAREA= REÂNTRUPAREA
Prin regenerare se ajunge la reântrupare, prin care se constată că nu există moarte, ci numai o trecere în mai bine sau în mai rău, după cum ţi-ai trăit viaţa pe Pământ.
Ceea ce nu se doreşte a fi de nici un fel cunoscut este faptul că Dacii sub conducerea lui Decebal au fost în număr de 5.000.000 ce este egal cu numărul Ingerilor căzuţi din Cer, egal cu numărul populaţiei din Tibet.
Limba Dacă vorbită în Dacia, iar din ea se trage limba latină. Romanii vorbeau un dialect al limbii dacice. Despre conducătorii Daciei,
Burebista era regele dac între 82-44 î.e.n
Deceneu- rege dac care a fost şi Preot 44-27 î.e.n.
Decebal- rege dac Preot Vezina cu titlul „MARE PREOT”. Atunci Mare Preot era „SKISTAI” adică pământeanul de Credinţă în faţa Tatălui Ceresc, Unicul Dumnezeu.
Astfel, întregul ansamblu ce a mai rămas la Sarmisegetuza era un loc sacru. Acest lucru înseamnă că acolo nu existau locuinţe de nici un fel. Acolo în locul sacru nu se construieşte nici măcar o latrină, pentru a nu polua zona.
După cucerirea Sarmisegetuzei, normal, un popor păgăn , ateu precum romanii au transformat Sarmisegetuza în ceea ce au dorit, construind un fort, umplănd cel mai sacru loc al Dacilor cu soldaţi păgăni, atei. Cam atăt ia dus capul. Cam atăt dădeau romanii pe ceva sacru.
Nu trebuie să ne mire fapte lumeşti, prin care grupuri de excursionişti şi-au aşezat posteriorul numit biologic fund pe Sacrul SOARE DE ANDEZIT , servind în linişte un mic dejun pe lespedele de andezit.
Mulţi dintre noi nu realizează, nu conştientizează caracterul sacru al unei întregi civilizaţii Luminoase. Cu căt litera de începere al cuvăntului este mai aproape de litera A, cu atăt acea civilizaţie în întregul său este mai Luminoasă. Puteţi în particular lua exemple căte doriţi, şi vă ve-ţi edifica.
De aceea s-a dorit stergerea a tot ce a fost, al tuturor urmelor, al izvoarelor istorice de tot felul, nu este întămplătoare.
Văd cu diverse prilejuri manifestări de patriotism din partea concetăţenilor romăni. Unele sunt Benefice. Privind pe o hartă la scară cu rezoluţie mare, la nivel de amănunt, constatăm că NICĂERI nu există localitatea Sarmisegetuza, de nici un fel. Leagănul firelor genetice al poporului romăn sunt inexistente. De altfel nu există picturi, gravuri, linotipii făcute în decursul celor 2.000 de ani scurşi. Toate au fost distruse intenţionat.
Celor care preamăresc lupul le doresc să aibă parte în fiecare noapte de o haită de măcar 30 de exemplare la cap să le vegheze somnul. Lupul este un animal de pradă prin exccelenţă, părintele mentor al două personaje din istoria italiei, Romulus şi Remulus.
Extrem de rare sunt cazurile în istorie cănd urmaşii unui popor să mulţumească cotropitorilor romani pentru că ne-au cucerit.
Să mulţumim deci romanilor cuceritori pentru performanţa de fi dus de aici umila cantitate de 165.000 kg de aur, 331.000 kg de argint( după Jerome Corcopino) pe lăngă alte mărunţişuri. De aceea Cetatea Eternă arată atăt de frumos.
Să mulţumim trădătorului BICILIS, care l-a trădat pe Decebal, spunănd romanilor unde este., precum şi locul în care se afla comoara Dacilor ascunsă prin devierea acelui mic pârău. Bicilis a fost premiat de romani prin ucidere, după ce şi ei care erau păgâni s-au îngrozit de nimicnicia lui.
Să mulţumim şi tuturor trădătorilor care nu au nume scrise nicăeri care au trădat la greu divulgănd secretele dacilor. Fără nimicnicia lor Dacii nu puteau fi învinşi, iar ceea ce a rămas în urma lor să fie ruine perfecte, şterse şi devalizate.
Să mulţumim şi celor care şi-au luat nume răsunătoare precum Burebista, Decebal, Zamolxe, pe care le utilizează ezoteric. Se pare că cei se auto-numesc aşa sunt extrem de mulţumiţi de numele lor. Oare întrebănd adevăraţii posesori ai numelor, căt de mulţumit ar putea fi un „Corifeu” de un neica nimeni.... tăietor de frunze la căini....
Cei ce consideră SOARELE DE ANDEZIT altceva decăt ceea ce este, este problema lor. După căte cunoaştem Soarele are o culoare vizibilă pe cer, comparabilă vizual. De ce s-a ales tocmai andezitul, care este tocmai mai negru decăt bazaltul, are şi el răspuns.
Răspunsul este tocmai alăturănd numele a alte două minerale al căror nume apare în ultimul capitol al Bibliei, Apocalipsa după Ioan din Patmos.
Mă refer la cap. 4 .3. Pietrele sunt iasp şi sardoniu.
Căt despre loc, Constelaţia Orion, dar mai ales Constelaţia Pleiadelor sunt un loc minunat, fiind locul drag al „Cuiva”. Culoarea este într-adevăr neagră, dar Lumina Divină NU.
De nici un fel nu se poate lega Pleiadele şi Orionul de nici o Şambală. Trist, dar adevărat. Se pare că Dacii erau precum triburile Anasazi-cele ancestrale, urmaşii lor Hopi, monumentele din Guatemala cele 7+1 edificii din junglă Guatemalei.Ştiau multe, dar mai ales, adevărate.Foarte adevărate.
Oricăt s-ar chinui unii sau alţii să falsifice trecutul, atribuindu-şi lucruri luminoase, să le lăsăm bucuria minciunii cu care se îmbată pănă într-o zi de a savura căt sunt de buni.
Privită din alt plan, cel astral Divin, Sarmisegetuza este scris pe un Soare, ce apare deasupra unei păduri înverzite, de sus se văd patru poteci, ce pornesc din cele 4 puncte cardinale. Sarmisegetuza face legătura cu Sfinxul din Bucegi, face legătura cu Poarta Terestră din vechea perioadă de timp ce este în apropierea Clujului, la Hoia-Baciu. SOARELE DE ANDEZIT este construit din plăci de andezit, este despărţit prin raze Luminoase în 10 părţi, către marginea cercului, precum un ceas.Cele 10 părţi reprezintă cele 10 puteri ale Lui Dumnezeu Cel Unic, ce sunt date pentru Pământ.
1- LUMINA
2- CĂLDURA
3- VIAŢA
4- CREŞTEREA
5- STRĂLUCIREA
6- VEŞNICIA
7- MATURITATEA
8- FERTILITATEA
9- ÎNĂLŢAREA
10- REGENERAREA= REÂNTRUPAREA
Prin regenerare se ajunge la reântrupare, prin care se constată că nu există moarte, ci numai o trecere în mai bine sau în mai rău, după cum ţi-ai trăit viaţa pe Pământ.
Ceea ce nu se doreşte a fi de nici un fel cunoscut este faptul că Dacii sub conducerea lui Decebal au fost în număr de 5.000.000 ce este egal cu numărul Ingerilor căzuţi din Cer, egal cu numărul populaţiei din Tibet.
Limba Dacă vorbită în Dacia, iar din ea se trage limba latină. Romanii vorbeau un dialect al limbii dacice. Despre conducătorii Daciei,
Burebista era regele dac între 82-44 î.e.n
Deceneu- rege dac care a fost şi Preot 44-27 î.e.n.
Decebal- rege dac Preot Vezina cu titlul „MARE PREOT”. Atunci Mare Preot era „SKISTAI” adică pământeanul de Credinţă în faţa Tatălui Ceresc, Unicul Dumnezeu.
Astfel, întregul ansamblu ce a mai rămas la Sarmisegetuza era un loc sacru. Acest lucru înseamnă că acolo nu existau locuinţe de nici un fel. Acolo în locul sacru nu se construieşte nici măcar o latrină, pentru a nu polua zona.
După cucerirea Sarmisegetuzei, normal, un popor păgăn , ateu precum romanii au transformat Sarmisegetuza în ceea ce au dorit, construind un fort, umplănd cel mai sacru loc al Dacilor cu soldaţi păgăni, atei. Cam atăt ia dus capul. Cam atăt dădeau romanii pe ceva sacru.
Nu trebuie să ne mire fapte lumeşti, prin care grupuri de excursionişti şi-au aşezat posteriorul numit biologic fund pe Sacrul SOARE DE ANDEZIT , servind în linişte un mic dejun pe lespedele de andezit.
Mulţi dintre noi nu realizează, nu conştientizează caracterul sacru al unei întregi civilizaţii Luminoase. Cu căt litera de începere al cuvăntului este mai aproape de litera A, cu atăt acea civilizaţie în întregul său este mai Luminoasă. Puteţi în particular lua exemple căte doriţi, şi vă ve-ţi edifica.
De aceea s-a dorit stergerea a tot ce a fost, al tuturor urmelor, al izvoarelor istorice de tot felul, nu este întămplătoare.
Văd cu diverse prilejuri manifestări de patriotism din partea concetăţenilor romăni. Unele sunt Benefice. Privind pe o hartă la scară cu rezoluţie mare, la nivel de amănunt, constatăm că NICĂERI nu există localitatea Sarmisegetuza, de nici un fel. Leagănul firelor genetice al poporului romăn sunt inexistente. De altfel nu există picturi, gravuri, linotipii făcute în decursul celor 2.000 de ani scurşi. Toate au fost distruse intenţionat.
Celor care preamăresc lupul le doresc să aibă parte în fiecare noapte de o haită de măcar 30 de exemplare la cap să le vegheze somnul. Lupul este un animal de pradă prin exccelenţă, părintele mentor al două personaje din istoria italiei, Romulus şi Remulus.
Extrem de rare sunt cazurile în istorie cănd urmaşii unui popor să mulţumească cotropitorilor romani pentru că ne-au cucerit.
Să mulţumim deci romanilor cuceritori pentru performanţa de fi dus de aici umila cantitate de 165.000 kg de aur, 331.000 kg de argint( după Jerome Corcopino) pe lăngă alte mărunţişuri. De aceea Cetatea Eternă arată atăt de frumos.
Să mulţumim trădătorului BICILIS, care l-a trădat pe Decebal, spunănd romanilor unde este., precum şi locul în care se afla comoara Dacilor ascunsă prin devierea acelui mic pârău. Bicilis a fost premiat de romani prin ucidere, după ce şi ei care erau păgâni s-au îngrozit de nimicnicia lui.
Să mulţumim şi tuturor trădătorilor care nu au nume scrise nicăeri care au trădat la greu divulgănd secretele dacilor. Fără nimicnicia lor Dacii nu puteau fi învinşi, iar ceea ce a rămas în urma lor să fie ruine perfecte, şterse şi devalizate.
Să mulţumim şi celor care şi-au luat nume răsunătoare precum Burebista, Decebal, Zamolxe, pe care le utilizează ezoteric. Se pare că cei se auto-numesc aşa sunt extrem de mulţumiţi de numele lor. Oare întrebănd adevăraţii posesori ai numelor, căt de mulţumit ar putea fi un „Corifeu” de un neica nimeni.... tăietor de frunze la căini....
Cei ce consideră SOARELE DE ANDEZIT altceva decăt ceea ce este, este problema lor. După căte cunoaştem Soarele are o culoare vizibilă pe cer, comparabilă vizual. De ce s-a ales tocmai andezitul, care este tocmai mai negru decăt bazaltul, are şi el răspuns.
Răspunsul este tocmai alăturănd numele a alte două minerale al căror nume apare în ultimul capitol al Bibliei, Apocalipsa după Ioan din Patmos.
Mă refer la cap. 4 .3. Pietrele sunt iasp şi sardoniu.
Căt despre loc, Constelaţia Orion, dar mai ales Constelaţia Pleiadelor sunt un loc minunat, fiind locul drag al „Cuiva”. Culoarea este într-adevăr neagră, dar Lumina Divină NU.
De nici un fel nu se poate lega Pleiadele şi Orionul de nici o Şambală. Trist, dar adevărat. Se pare că Dacii erau precum triburile Anasazi-cele ancestrale, urmaşii lor Hopi, monumentele din Guatemala cele 7+1 edificii din junglă Guatemalei.Ştiau multe, dar mai ales, adevărate.Foarte adevărate.
Oricăt s-ar chinui unii sau alţii să falsifice trecutul, atribuindu-şi lucruri luminoase, să le lăsăm bucuria minciunii cu care se îmbată pănă într-o zi de a savura căt sunt de buni.
vineri, 25 aprilie 2014
D E S P R E MODUL ÎN CARE NE PUTEM RIDICA FRECVENŢA DE VIBRAŢIE PROPRIE, FĂRĂ SĂ APELĂM LA RENUMITELE CURSURI EZOTERICE
De multe ori mulţi dintre noi simt un fel de chemare interioară spre Divinitate. Acea chemare interioară este similară unui efect de deschidere de Porţi.
Ingerul nostru Cel Bun face acest lucru de numai 3 ori în întreaga noastră viaţă. Prima dată ne oferă şansa unică de a ne arăta Calea Divinităţii cănd Ingerul consideră că suntem pregătiţi pentru acest lucru. Poate din vari motive, de multe ori avem mereu şi mereu poate „altceva” mult mai important de făcut în viaţă, şi spunem de regulă „NU” acestei oportunităţi, considerănd că o împlinire materială este cea mai potrivită, alegănd latura evoluţiei în „materialism”, urcănd prin hăţişurile junglei financiare din această lume fizică, alegănd banul şi minunatele sale amăgiri în locul Divinităţii.
Scriu aceste rănduri pentru toţi cei ce doresc „gratis” să facă în particular evoluţia spirituală în ridicare spre lumină Galbenă Aurie, cea mai Luminoasă lumină, cea mai înaltă, cea mai nouă Lumină Divină. Acest lucru se poate face cu mijloace extrem de simple, la care nu contează de nici un fel noţiunea de religie. Dată fiind multitudinea de religii, de orientări, de grupări, indiferent că Cel căruia ne închinăm se numeşte GOD, GOT, DIEUX, ISTEN , DUMNEZEU, în orice limbă al pămăntului am vorbi, este una şi aceaşi aşa zisă „Persoană”. Are rolul de „DUMNEZEU CEL UNIC”.
De multe ori mulţi dintre noi în cadrul cultei în care se află, liber consimţit se numesc buni creştini.
Iată, cam cum decurge în mod normal relaţia spirituală al multora dintre noi cu Divinitatea.
Dimineaţa scularea. Programul de dimineaţă la baie, apoi îngurgitat poate o cafea la botul calului, urmat din debarasarea unor alimente pe post de mic dejun. Plecare la locul de muncă, sau la locul unde ne desfăşurăm activitatea. Venit acasă, îngurgitat alimente binemeritate după o zi de muncă, sub denumirea de masa principală a zilei. Apoi, un program mai lejer, urmat de masa de seară, pe care o înfulecăm pofticoişi. Ei, fiind seară şi tărziu, mulţi dintre noi sunt rupţi de oboseală, deci, vor face programul de seară la baie, după care vor pune capul pe pernă intrănd rapid în lumea viselor pănă dimineaţă. Acest program normal ţine nici mai mult nici mai puţin decăt 6 zile pe săptămănă, de luni până sămbăta.
Duminica este o zi mai specială, cănd mulţi crestini profită să încingă grătarele la iarbă verde.Altii, mai determinaţi vor merge la biserică, la casa de rugăciune, indiferent de denumirea pe care o are. Acolo vor arăta căt sunt ei sau ele de evlavioşi, făcănd mătănii, cruci, căntănd. După ca se termină acel program, se merge spre casă, cu mulţumirea în suflet că a fost frumos, că a fost o zi în care toată lumea din jur ne-a observat că am fost acolo fizic. După ajungerea acasă, totul reintră în normal.
Iată, şase zile pe săptămănă invariabil se consumă între diverse activităţi de necontestat, dar, nicăeri nu apare cuvăntul„INGER”, NICĂERI NU APARE DIVINITATE. Şi acest mod de a ne numi creştini este o obişnuinţă încetăţenită ani şi ani de zile.
De multe ori stăm să zicem la masă. Pe masă poate printre alte lucruri avem şi vreun banal PET de apă minerală, de apă plată, sau de vreun suc. Se aude un pocnet în flacon. Nimeni din încăpere, nimeni din casă nu a lovit PET-ul , dar acea puşcătură o atribuim sucului sau apei. Poate altă dată stăm în cameră, şi în acea cameră este vreun TV. Poate TV-ul nu a fost deschis, deci e oprit. Deodată poate se aude o mică puşcătură în TV. Sau, poate în geam, fără să îl lovească nimeni.
Le neglijăm toate aceste pocnituri, considerăndu-le fireşti. Ei, nu este chiar aşa. Acele pocnituri vin de undeva, din alt plan, de la cineva nevăzut.
Este din partea Ingerului nostru Cel Bun, care doreşte să ne spună ceva anume, care doreşte să comunice ceva anume, care doreşte să ne transmită ceva anume. Neştiind aceste lucruri, neştiind ce anume sunt, neştiind cum anume să facem să comunicăm cu Ingerul nostru, normal, le lăsăm aşa cum sunt.
De regulă ne aducem aminte de Divinitate atunci cănd suntem încercaţi greu cu sănătatea, cu lucruri ce le datorăm farmecelor, făcăturilor de orice fel, agresiunilor de tot felul. Cu căt suntem mai loviţi, cu atăt mulţi dintre noi apelează mai tare la Dumnezeu, făcănd-o fie în nume propriu, fie prin intermediul cuiva din familie, dispus sau dispusă să ne ajute necondiţionat pentru a rezolva acea problemă.
Sunt cazuri în care reuşim să rezolvăm acele năcazuri, iar viaţa noastră reintră pe făgaşul descris mai sus, al celor 6 zile+ o duminică.Atunci cănd reapar problemele, de regulă apelăm la ajutorul unui preot, al unui călugăr, al unei călugăriţe, al unui monarh, al cuiva cu „Har” care să ne ajute să rezolvăm acea problemă, punctuală, şi cam atăt.
Spuneam că avem lăngă noi pe cineva, în alt plan care e din partea Divinităţii. El se numeşte Ingerul de Pază, sau altfel spus, Ingerul Coordonator. Primim acest Inger la vărsta de cam 3 anişori, atunci cănd reflexele sunt formate, cănd putem să legăm cuvintele în propoziţii. Ingerul ne însoţeşte zi de zi, clipă de clipă, pănă cănd ajungem la clipa trecerii în nefiinţă, la moartea fizică a corpului nostru.
În toată această perioadă căt avem Inger, Ingerul nu a avut zi liberă.Ingerul nu a fost nici o zi în concediu de boală, nu a avut măcar o zi de concediu de odihnă. Culmea, Ingerul nu a făcut niciodată grevă, niciodată nu a revendicat vreo mărire de salariu- pentru că Divinitatea nu are de nici un fel monedă.
Atunci cănd Ingerul nostru Cel Bun închide biroul numai pentru 1 minut, invariabil intrăm în moarte clinică, iar dacă Ingerul nu revine, invariabil intăm în starea de mort. Nu este nici un fel de exagerare, este exact aşa.
De multe ori încercăm mulţi dintre noi să rezolvăm problema în mod ezoteric, apelănd la unele cursuri ezoterice. Fiecare este liber să-şi aleagă propria cale, dar, de multe ori, prostia şi domnia, are un preţ. Totul este pe bani, pe mulţi bani, pe principiul 3x1=3, 3x2=6. Cam aşa se numără milioanele.
Invariabil, cineva intrat în acest carusel extrem de bine structurat piramidal, este un pion care va executa întocmai şi la timp diverse activităţi de „lobi”, căutănd de regulă a aduce noi şi noi cursanţi în cadrul grupării. Rolul conducător îl are conducătorul spiritual unanim acceptat, liderul grupului.
Evoluţia fiecărui suflet din cadrul grupării are un efect colectiv, rangurile ezoterice se dau cu pipeta, după foarte lungi stagii şlefuire ezoterică.
De aceste lucruri din păcate am avut şi IO parte, pănă la un anumit nivel, cănd am luat-o pe calea directă.
În istoria modernă a umanităţii a fost o mică grupare ce se numeu „CATARI”. Catarii au făcut şi ei parte dintre Cavalerii Cruciaţi ce au luptat în numele Crucii pentru apărarea pămăntului Sfănt Ierusalim.
Ei, lucrurile s-au complicat extrem de urăt, căci călugării „CATARI” aveau în concepţia lor principiul extrem de corect că Ingerul este trimisul lui Dumnezeu în fiecare dintre noi. Dacă Ingerul este trimisul Divinităţii în fiecare dintre noi, nu avem nevoie de „INTERMEDIARI”, de nici un fel pentru a comunica direct cu Divinitatea, cu Dumnezeu.
Intermediarii fiind excluşi, au afectat grav imaginea Clericilor Catolici şi nu numai. Ei bine, Papalitatea în întregul său sistem a decis ca aceşti „ERETICI” să dispară definitiv din istorie, definitiv.Drept motiv întemeiat de a-i pedepsi, de a ajunge de a fi pedepsiţi cu sabia, s-a emis o aşa zisă legendă care a circulat în acea perioadă, prin care se spunea că CATARII deţin Sfăntul Graal, mult căutatul Sfănt Graal, din care IISUS ar fi băut la cina cea de taină. Catarii au fost toţi trecuţi prin foc şi sabie, pănă la ultimul, normal, Sfăntul Graal nu a fost găsit, dar acest lucru nu conta, de nici un fel.
Iată cam aceasta este o orientare ce a fost exemplu pentru întreaga mişcare religioasă, căci în decursul mileniilor foarte mulţi au trăit extrem de bine din această meserie numită latura bisericii, de orice fel, indiferent de denumirea sau de forma ei. De regulă o carte scrisă statua în linii mari nişte concepte, nişte doctrine, nişte principii.
Ea, acea carte s-a numit „Biblie”. Fiind o carte sfăntă, ar trebui să aibă toate literele sfinte, atăt cele rotunde, căt şi cele ascuţite. Asta ar înemna că acele texte să fie nişte texte de tip ermetic, care în toate variantele tipărite în decursul timpului să aibă aceaşi propoziţie, aceaşi frazeologie, corelănd doar unele cuvinte care în timp au evoluat, tranformănd numai neologismele din vechea variantă în cuvănt al limbii actuale, dar, astfel ales acel cuvănt încăt să nu schimbe sensul unei propoziţii, al unei fraze.
Prea puţini creştini cunosc aspectul Bibliei, în sensul că primele 5 mari capitole, pănă la capitolul 5 inclusiv, numit Deuterium au fost... dictate de Domnul Dumnezeu Cel Unic lui Moise.
Moise a fost o linie nouă Creeată de Dumnezeu Cel Unic. Astfel, luănd faza naşterii lui Moise, el a fost pus într-un coş de nuiele şi lăsat pe apă. Putea să nu plutească, putea să fii găsit de crocodili sau de animale de pradă, dar, a fost găsit de soţia faraonului. Ori modul cum a evoluat întreaga sa viaţă, Moise primind întreaga educaţie de fiu de faraon, cu profesori eminenţi, cu educaţie pe măsură, ce înseamnă matematică, astronomie, scris, citit, l-au transformat în „om de legătură direct” dintre Dumnezeu şi Moise. Moise a fost acela care a aplicat punctual întreg planul lui Dumnezeu Cel Unic legat de poporul iudeu. Ei bine, Moise stănd nu mai puţin de 40 de ani împreună cu Dumnezeu, a fost cel ce a scris şi primele 5 mari capitole din Biblie, fiind baza Vechiului Testament.
Asta cam aşa ar fi trebuit să fie, căci minţi bolnave din cadrul tocmai al Bisericii au măsluit cam totul, denaturănd unele aspecte din Biblie. Pe vremea cănd Sfinţia Sa Avraam era considerat Patriarh, s-a încercat lipirea de Avraam al noţiunii de arginţi, în sensul de bani. Atunci în vremea lui Avraam nu existau bani. Citind mai departe Vechiul Testament, ajungem la momentul cu viţelul de aur. Iată, un alt moment pe care Biserica Ortodoxă Română a încercat şi reuşit să îl denatureze.
Citind în cadrul Bibliei relatările despre iudei, ei aveau statutul de ROBI. Deci, iudeii erau în robie în Egipt. Statutul de rob înseamnă că în schimbul muncii să i se dea doar hrană şi un acoperiş minimal deasupra capului. Întrebare. Un rob, mai mulţi robi, de unde au avut atăta aur să îl poată topi încăt să facă un viţel de aur? cam căte kilograme de aur au topit evreii să facă un viţel? să înţelegem că aurul în toate timpurile a avut statutul de metal preţios, a se citi valoare deosebită. Atunci cănd s-a făcut colecta de la toţi, au donat de bună voie cantităţi de aur sub formă de bijuterii, vase, obiecte.
La acest aspect se mai adaugă încă ceva, ce a deranjat extrem de rău Clericii. La prima urcare a lui Moise pe muntele Tabor, iniţial Moise s-a rugat 40 de zile şi 40 de nopţi Domnului Dumnezeu Cel Unic. Apoi a urcat pe munte. Acolo a stat 40 de zile şi 40 de nopţi... culcat pe un fel de pat. Domnul Dumnezeu Cel Unic a fost Cel ce a scris pe plăcuţele duse de Moise cele 10 Legi. La revenirea lui Moise de pe muntele Tabor, Moise nu mai arăta la fel cum a arătat iniţial, în sensul că faţa sa emana lumină, iar iudeii cănd l-au văzut, le-a fost mare frică de dânsul. După ce a fost acel incident cu viţelul de aur şi Moise a spart tăbliţele Legilor, Moise a început iarăşi să se roage 40 de zile şi 40 de nopţi Domnului Dumnezeu Cel Unic, pentru a-l ierta, pentru a-i ierta neamul. Moise reurcă muntele Tabor unde stă... 40 de zile şi 40 de nopţi. După împlinirea celor 40 de zile şi 40 de nopţi, Domnul Dumnezeu Cel Unic îi spune lui Moise că în cele 40 de zile căt Moise a fost acolo, poporul lui a „PREACURVIT”. Drept urmare, Domnul Dumnezeu Cel Unic îi transmite lui Moise că pentru fiecare zi de preacurvie, poporul iudeu primeşte 1 an de pedeapsă în pustiu, deci, 40 de ani de pedeapsă în pustiu. Absolut toţi cei ce au păcătuit în acel răstimp vor muri şi-si vor lăsa oasele în pustiu. Acest element nu se regăseşte în mai nici o biblie, fiind considerată lucru periculos. De altfel privind traseul urmat de iudei după trecerea Mării Roşii în cel mai mare Exod din istorie, cănd 600.000 de iudei au plecat din Egipt, acel drum în orice condiţii s-ar efectua, nu necesita un timp mai lung de maximum 1 an de zile. Aşa a dorit Domnul Dumnezeu Cel Unic, aşa s-a făcut. Dumnezeu nu avea nevoie de lichele, de indivizi ce nu corespund moral. Poporul ce Dumnezeu Cel Unic l-a ales trebuia să fie PERFECT.
Divinitatea nu admite surogate, nu admite compromisuri.
Ori, de multe ori asistăm la falsificarea multor concepte rostite tocmai prin gura păstorilor turmei de credincioşi. Nu pun întrebarea de ce, căci răspunsul este unul atăt de greu de digerat, atăt de greu de crezut, încăt îl las ca fiecare să-l reveleze singur.
Avăd ani şi ani de lucru individual, am ajuns la nişte forme cristalizate de ridicare spirituală, extrem de simple în configurare. Este adevărat, perfect adevărat că necesită un pic de efort susţinut, care la început ni se pare extrem de greu de realizat. Astfel, elementul de bază este comunicarea prin intermediul pendulului ezoteric cu... Ingerul nostru.
Menţionez că NICIODATĂ propriul nostru Inger nu ne doreşte răul, El fiind trimisul Divinităţii în noi, ne arată şi ne luminează calea cea mai bună, ţinănănd cont de toţi parametrii fiecaruia, de lumina interioară proprie.
Astfel, atunci cănd cerem Ingerului rugăciuni, el ne va da rugăciuni. Sunt atăt de diferite faţă de ceea ce găsim în cărţile de rugăciuni, atăt de simple, cu cuvinte simple, uşor de rostit, uşor de spus. Altceva de făcut este... POMANA. Din vremuri străvechi ce se pierd în negura timpului oamenii duceau „ofrande” la locurile de închinăciune, la temple. De aceea, atunci cănd cineva moare dintre noi, se face aşa zisa pomană care are la bază o masă la care participă de regulă familia apropiată de cel sau cea decedată. Aceste mese sau aşa zise parastasuri de pomenire au loc la anumite intervale de timp, la care mai se adaugă PĂŞTIŢELE- sau Paştile morţilor, iar mai nou „ZIUA MORŢILOR”.
Ciudat, nu?
Aşa cum noi consumăm zi de zi măncare, se pare că „Cei de după voal” , din alte plane decăt planul fizic, din Lumi paralele, din alte universuri, din alte omniversuri se interconectează la noi. Astfel, atunci cănd am scris pe blog despre lucrul cu pendulul, am scris şi despre BENEFICAREA măncării ce o consumăm la orice masă.
Un alt lucru extrem de important este acela al rugăciunilor făcute. Rugăciunile sunt un fel de adjuvant pe care îl utilizăm spre a întării legătura dintre noi şi Divinitate.
Aşa după cum adevăraţii Maiaşi au spus-o, Zeii au spus:
„AVEM NEVOIE DE OAMENI CARE SĂ NE VENEREZE, SĂ NE ŞTIE, SĂ NE SUSŢINĂ”.
Ori ce poate să fie mai frumos într-o rugăciune decăt să PREAMĂREŞTI pe „Cineva”, sau să „CINSTEŞTI” pe „Cineva”.
Pentru a exemplifica, redau literă cu literă o ultimă rugăciune primită de mine prin dicteu, pe care o redau adăugănd Crucile de Închinăciune.
++ ÎL ++ CINSTESC ++ PE ++ DOMNUL ++ DUMNEZEU ++ TATĂL CERESC ++ DOAMNE ++ DIN TOT SUFLETUL MEU ++ ÎN VECI ++ ÎN FRUNTEA ++ CONDUCERII ++ TUTUROR ++ LUMILOR ++ VĂZUTE ++ ŞI ++ NEVĂZUTE.++
DOAMNE AJUTĂ TUTUROR.
De multe ori mulţi dintre noi simt un fel de chemare interioară spre Divinitate. Acea chemare interioară este similară unui efect de deschidere de Porţi.
Ingerul nostru Cel Bun face acest lucru de numai 3 ori în întreaga noastră viaţă. Prima dată ne oferă şansa unică de a ne arăta Calea Divinităţii cănd Ingerul consideră că suntem pregătiţi pentru acest lucru. Poate din vari motive, de multe ori avem mereu şi mereu poate „altceva” mult mai important de făcut în viaţă, şi spunem de regulă „NU” acestei oportunităţi, considerănd că o împlinire materială este cea mai potrivită, alegănd latura evoluţiei în „materialism”, urcănd prin hăţişurile junglei financiare din această lume fizică, alegănd banul şi minunatele sale amăgiri în locul Divinităţii.
Scriu aceste rănduri pentru toţi cei ce doresc „gratis” să facă în particular evoluţia spirituală în ridicare spre lumină Galbenă Aurie, cea mai Luminoasă lumină, cea mai înaltă, cea mai nouă Lumină Divină. Acest lucru se poate face cu mijloace extrem de simple, la care nu contează de nici un fel noţiunea de religie. Dată fiind multitudinea de religii, de orientări, de grupări, indiferent că Cel căruia ne închinăm se numeşte GOD, GOT, DIEUX, ISTEN , DUMNEZEU, în orice limbă al pămăntului am vorbi, este una şi aceaşi aşa zisă „Persoană”. Are rolul de „DUMNEZEU CEL UNIC”.
De multe ori mulţi dintre noi în cadrul cultei în care se află, liber consimţit se numesc buni creştini.
Iată, cam cum decurge în mod normal relaţia spirituală al multora dintre noi cu Divinitatea.
Dimineaţa scularea. Programul de dimineaţă la baie, apoi îngurgitat poate o cafea la botul calului, urmat din debarasarea unor alimente pe post de mic dejun. Plecare la locul de muncă, sau la locul unde ne desfăşurăm activitatea. Venit acasă, îngurgitat alimente binemeritate după o zi de muncă, sub denumirea de masa principală a zilei. Apoi, un program mai lejer, urmat de masa de seară, pe care o înfulecăm pofticoişi. Ei, fiind seară şi tărziu, mulţi dintre noi sunt rupţi de oboseală, deci, vor face programul de seară la baie, după care vor pune capul pe pernă intrănd rapid în lumea viselor pănă dimineaţă. Acest program normal ţine nici mai mult nici mai puţin decăt 6 zile pe săptămănă, de luni până sămbăta.
Duminica este o zi mai specială, cănd mulţi crestini profită să încingă grătarele la iarbă verde.Altii, mai determinaţi vor merge la biserică, la casa de rugăciune, indiferent de denumirea pe care o are. Acolo vor arăta căt sunt ei sau ele de evlavioşi, făcănd mătănii, cruci, căntănd. După ca se termină acel program, se merge spre casă, cu mulţumirea în suflet că a fost frumos, că a fost o zi în care toată lumea din jur ne-a observat că am fost acolo fizic. După ajungerea acasă, totul reintră în normal.
Iată, şase zile pe săptămănă invariabil se consumă între diverse activităţi de necontestat, dar, nicăeri nu apare cuvăntul„INGER”, NICĂERI NU APARE DIVINITATE. Şi acest mod de a ne numi creştini este o obişnuinţă încetăţenită ani şi ani de zile.
De multe ori stăm să zicem la masă. Pe masă poate printre alte lucruri avem şi vreun banal PET de apă minerală, de apă plată, sau de vreun suc. Se aude un pocnet în flacon. Nimeni din încăpere, nimeni din casă nu a lovit PET-ul , dar acea puşcătură o atribuim sucului sau apei. Poate altă dată stăm în cameră, şi în acea cameră este vreun TV. Poate TV-ul nu a fost deschis, deci e oprit. Deodată poate se aude o mică puşcătură în TV. Sau, poate în geam, fără să îl lovească nimeni.
Le neglijăm toate aceste pocnituri, considerăndu-le fireşti. Ei, nu este chiar aşa. Acele pocnituri vin de undeva, din alt plan, de la cineva nevăzut.
Este din partea Ingerului nostru Cel Bun, care doreşte să ne spună ceva anume, care doreşte să comunice ceva anume, care doreşte să ne transmită ceva anume. Neştiind aceste lucruri, neştiind ce anume sunt, neştiind cum anume să facem să comunicăm cu Ingerul nostru, normal, le lăsăm aşa cum sunt.
De regulă ne aducem aminte de Divinitate atunci cănd suntem încercaţi greu cu sănătatea, cu lucruri ce le datorăm farmecelor, făcăturilor de orice fel, agresiunilor de tot felul. Cu căt suntem mai loviţi, cu atăt mulţi dintre noi apelează mai tare la Dumnezeu, făcănd-o fie în nume propriu, fie prin intermediul cuiva din familie, dispus sau dispusă să ne ajute necondiţionat pentru a rezolva acea problemă.
Sunt cazuri în care reuşim să rezolvăm acele năcazuri, iar viaţa noastră reintră pe făgaşul descris mai sus, al celor 6 zile+ o duminică.Atunci cănd reapar problemele, de regulă apelăm la ajutorul unui preot, al unui călugăr, al unei călugăriţe, al unui monarh, al cuiva cu „Har” care să ne ajute să rezolvăm acea problemă, punctuală, şi cam atăt.
Spuneam că avem lăngă noi pe cineva, în alt plan care e din partea Divinităţii. El se numeşte Ingerul de Pază, sau altfel spus, Ingerul Coordonator. Primim acest Inger la vărsta de cam 3 anişori, atunci cănd reflexele sunt formate, cănd putem să legăm cuvintele în propoziţii. Ingerul ne însoţeşte zi de zi, clipă de clipă, pănă cănd ajungem la clipa trecerii în nefiinţă, la moartea fizică a corpului nostru.
În toată această perioadă căt avem Inger, Ingerul nu a avut zi liberă.Ingerul nu a fost nici o zi în concediu de boală, nu a avut măcar o zi de concediu de odihnă. Culmea, Ingerul nu a făcut niciodată grevă, niciodată nu a revendicat vreo mărire de salariu- pentru că Divinitatea nu are de nici un fel monedă.
Atunci cănd Ingerul nostru Cel Bun închide biroul numai pentru 1 minut, invariabil intrăm în moarte clinică, iar dacă Ingerul nu revine, invariabil intăm în starea de mort. Nu este nici un fel de exagerare, este exact aşa.
De multe ori încercăm mulţi dintre noi să rezolvăm problema în mod ezoteric, apelănd la unele cursuri ezoterice. Fiecare este liber să-şi aleagă propria cale, dar, de multe ori, prostia şi domnia, are un preţ. Totul este pe bani, pe mulţi bani, pe principiul 3x1=3, 3x2=6. Cam aşa se numără milioanele.
Invariabil, cineva intrat în acest carusel extrem de bine structurat piramidal, este un pion care va executa întocmai şi la timp diverse activităţi de „lobi”, căutănd de regulă a aduce noi şi noi cursanţi în cadrul grupării. Rolul conducător îl are conducătorul spiritual unanim acceptat, liderul grupului.
Evoluţia fiecărui suflet din cadrul grupării are un efect colectiv, rangurile ezoterice se dau cu pipeta, după foarte lungi stagii şlefuire ezoterică.
De aceste lucruri din păcate am avut şi IO parte, pănă la un anumit nivel, cănd am luat-o pe calea directă.
În istoria modernă a umanităţii a fost o mică grupare ce se numeu „CATARI”. Catarii au făcut şi ei parte dintre Cavalerii Cruciaţi ce au luptat în numele Crucii pentru apărarea pămăntului Sfănt Ierusalim.
Ei, lucrurile s-au complicat extrem de urăt, căci călugării „CATARI” aveau în concepţia lor principiul extrem de corect că Ingerul este trimisul lui Dumnezeu în fiecare dintre noi. Dacă Ingerul este trimisul Divinităţii în fiecare dintre noi, nu avem nevoie de „INTERMEDIARI”, de nici un fel pentru a comunica direct cu Divinitatea, cu Dumnezeu.
Intermediarii fiind excluşi, au afectat grav imaginea Clericilor Catolici şi nu numai. Ei bine, Papalitatea în întregul său sistem a decis ca aceşti „ERETICI” să dispară definitiv din istorie, definitiv.Drept motiv întemeiat de a-i pedepsi, de a ajunge de a fi pedepsiţi cu sabia, s-a emis o aşa zisă legendă care a circulat în acea perioadă, prin care se spunea că CATARII deţin Sfăntul Graal, mult căutatul Sfănt Graal, din care IISUS ar fi băut la cina cea de taină. Catarii au fost toţi trecuţi prin foc şi sabie, pănă la ultimul, normal, Sfăntul Graal nu a fost găsit, dar acest lucru nu conta, de nici un fel.
Iată cam aceasta este o orientare ce a fost exemplu pentru întreaga mişcare religioasă, căci în decursul mileniilor foarte mulţi au trăit extrem de bine din această meserie numită latura bisericii, de orice fel, indiferent de denumirea sau de forma ei. De regulă o carte scrisă statua în linii mari nişte concepte, nişte doctrine, nişte principii.
Ea, acea carte s-a numit „Biblie”. Fiind o carte sfăntă, ar trebui să aibă toate literele sfinte, atăt cele rotunde, căt şi cele ascuţite. Asta ar înemna că acele texte să fie nişte texte de tip ermetic, care în toate variantele tipărite în decursul timpului să aibă aceaşi propoziţie, aceaşi frazeologie, corelănd doar unele cuvinte care în timp au evoluat, tranformănd numai neologismele din vechea variantă în cuvănt al limbii actuale, dar, astfel ales acel cuvănt încăt să nu schimbe sensul unei propoziţii, al unei fraze.
Prea puţini creştini cunosc aspectul Bibliei, în sensul că primele 5 mari capitole, pănă la capitolul 5 inclusiv, numit Deuterium au fost... dictate de Domnul Dumnezeu Cel Unic lui Moise.
Moise a fost o linie nouă Creeată de Dumnezeu Cel Unic. Astfel, luănd faza naşterii lui Moise, el a fost pus într-un coş de nuiele şi lăsat pe apă. Putea să nu plutească, putea să fii găsit de crocodili sau de animale de pradă, dar, a fost găsit de soţia faraonului. Ori modul cum a evoluat întreaga sa viaţă, Moise primind întreaga educaţie de fiu de faraon, cu profesori eminenţi, cu educaţie pe măsură, ce înseamnă matematică, astronomie, scris, citit, l-au transformat în „om de legătură direct” dintre Dumnezeu şi Moise. Moise a fost acela care a aplicat punctual întreg planul lui Dumnezeu Cel Unic legat de poporul iudeu. Ei bine, Moise stănd nu mai puţin de 40 de ani împreună cu Dumnezeu, a fost cel ce a scris şi primele 5 mari capitole din Biblie, fiind baza Vechiului Testament.
Asta cam aşa ar fi trebuit să fie, căci minţi bolnave din cadrul tocmai al Bisericii au măsluit cam totul, denaturănd unele aspecte din Biblie. Pe vremea cănd Sfinţia Sa Avraam era considerat Patriarh, s-a încercat lipirea de Avraam al noţiunii de arginţi, în sensul de bani. Atunci în vremea lui Avraam nu existau bani. Citind mai departe Vechiul Testament, ajungem la momentul cu viţelul de aur. Iată, un alt moment pe care Biserica Ortodoxă Română a încercat şi reuşit să îl denatureze.
Citind în cadrul Bibliei relatările despre iudei, ei aveau statutul de ROBI. Deci, iudeii erau în robie în Egipt. Statutul de rob înseamnă că în schimbul muncii să i se dea doar hrană şi un acoperiş minimal deasupra capului. Întrebare. Un rob, mai mulţi robi, de unde au avut atăta aur să îl poată topi încăt să facă un viţel de aur? cam căte kilograme de aur au topit evreii să facă un viţel? să înţelegem că aurul în toate timpurile a avut statutul de metal preţios, a se citi valoare deosebită. Atunci cănd s-a făcut colecta de la toţi, au donat de bună voie cantităţi de aur sub formă de bijuterii, vase, obiecte.
La acest aspect se mai adaugă încă ceva, ce a deranjat extrem de rău Clericii. La prima urcare a lui Moise pe muntele Tabor, iniţial Moise s-a rugat 40 de zile şi 40 de nopţi Domnului Dumnezeu Cel Unic. Apoi a urcat pe munte. Acolo a stat 40 de zile şi 40 de nopţi... culcat pe un fel de pat. Domnul Dumnezeu Cel Unic a fost Cel ce a scris pe plăcuţele duse de Moise cele 10 Legi. La revenirea lui Moise de pe muntele Tabor, Moise nu mai arăta la fel cum a arătat iniţial, în sensul că faţa sa emana lumină, iar iudeii cănd l-au văzut, le-a fost mare frică de dânsul. După ce a fost acel incident cu viţelul de aur şi Moise a spart tăbliţele Legilor, Moise a început iarăşi să se roage 40 de zile şi 40 de nopţi Domnului Dumnezeu Cel Unic, pentru a-l ierta, pentru a-i ierta neamul. Moise reurcă muntele Tabor unde stă... 40 de zile şi 40 de nopţi. După împlinirea celor 40 de zile şi 40 de nopţi, Domnul Dumnezeu Cel Unic îi spune lui Moise că în cele 40 de zile căt Moise a fost acolo, poporul lui a „PREACURVIT”. Drept urmare, Domnul Dumnezeu Cel Unic îi transmite lui Moise că pentru fiecare zi de preacurvie, poporul iudeu primeşte 1 an de pedeapsă în pustiu, deci, 40 de ani de pedeapsă în pustiu. Absolut toţi cei ce au păcătuit în acel răstimp vor muri şi-si vor lăsa oasele în pustiu. Acest element nu se regăseşte în mai nici o biblie, fiind considerată lucru periculos. De altfel privind traseul urmat de iudei după trecerea Mării Roşii în cel mai mare Exod din istorie, cănd 600.000 de iudei au plecat din Egipt, acel drum în orice condiţii s-ar efectua, nu necesita un timp mai lung de maximum 1 an de zile. Aşa a dorit Domnul Dumnezeu Cel Unic, aşa s-a făcut. Dumnezeu nu avea nevoie de lichele, de indivizi ce nu corespund moral. Poporul ce Dumnezeu Cel Unic l-a ales trebuia să fie PERFECT.
Divinitatea nu admite surogate, nu admite compromisuri.
Ori, de multe ori asistăm la falsificarea multor concepte rostite tocmai prin gura păstorilor turmei de credincioşi. Nu pun întrebarea de ce, căci răspunsul este unul atăt de greu de digerat, atăt de greu de crezut, încăt îl las ca fiecare să-l reveleze singur.
Avăd ani şi ani de lucru individual, am ajuns la nişte forme cristalizate de ridicare spirituală, extrem de simple în configurare. Este adevărat, perfect adevărat că necesită un pic de efort susţinut, care la început ni se pare extrem de greu de realizat. Astfel, elementul de bază este comunicarea prin intermediul pendulului ezoteric cu... Ingerul nostru.
Menţionez că NICIODATĂ propriul nostru Inger nu ne doreşte răul, El fiind trimisul Divinităţii în noi, ne arată şi ne luminează calea cea mai bună, ţinănănd cont de toţi parametrii fiecaruia, de lumina interioară proprie.
Astfel, atunci cănd cerem Ingerului rugăciuni, el ne va da rugăciuni. Sunt atăt de diferite faţă de ceea ce găsim în cărţile de rugăciuni, atăt de simple, cu cuvinte simple, uşor de rostit, uşor de spus. Altceva de făcut este... POMANA. Din vremuri străvechi ce se pierd în negura timpului oamenii duceau „ofrande” la locurile de închinăciune, la temple. De aceea, atunci cănd cineva moare dintre noi, se face aşa zisa pomană care are la bază o masă la care participă de regulă familia apropiată de cel sau cea decedată. Aceste mese sau aşa zise parastasuri de pomenire au loc la anumite intervale de timp, la care mai se adaugă PĂŞTIŢELE- sau Paştile morţilor, iar mai nou „ZIUA MORŢILOR”.
Ciudat, nu?
Aşa cum noi consumăm zi de zi măncare, se pare că „Cei de după voal” , din alte plane decăt planul fizic, din Lumi paralele, din alte universuri, din alte omniversuri se interconectează la noi. Astfel, atunci cănd am scris pe blog despre lucrul cu pendulul, am scris şi despre BENEFICAREA măncării ce o consumăm la orice masă.
Un alt lucru extrem de important este acela al rugăciunilor făcute. Rugăciunile sunt un fel de adjuvant pe care îl utilizăm spre a întării legătura dintre noi şi Divinitate.
Aşa după cum adevăraţii Maiaşi au spus-o, Zeii au spus:
„AVEM NEVOIE DE OAMENI CARE SĂ NE VENEREZE, SĂ NE ŞTIE, SĂ NE SUSŢINĂ”.
Ori ce poate să fie mai frumos într-o rugăciune decăt să PREAMĂREŞTI pe „Cineva”, sau să „CINSTEŞTI” pe „Cineva”.
Pentru a exemplifica, redau literă cu literă o ultimă rugăciune primită de mine prin dicteu, pe care o redau adăugănd Crucile de Închinăciune.
++ ÎL ++ CINSTESC ++ PE ++ DOMNUL ++ DUMNEZEU ++ TATĂL CERESC ++ DOAMNE ++ DIN TOT SUFLETUL MEU ++ ÎN VECI ++ ÎN FRUNTEA ++ CONDUCERII ++ TUTUROR ++ LUMILOR ++ VĂZUTE ++ ŞI ++ NEVĂZUTE.++
DOAMNE AJUTĂ TUTUROR.
sâmbătă, 19 aprilie 2014
După o perioadă destul de lungă revin cu o nouă postare al unei rugăciuni pe care am primit-o prin dicteu.
Şi acum căteva precizări legate de rugăciunea în sine. Ea se rosteşte în poziţia stănd în picioare, decent îmbrăcat, cu faţa către răsărit.
Înainte de începerea rugăciunii în sine prin intermediul unui pendul ezoteric vom comunica cu Ingerul nostru Cel Bun sau Coordonatorii noştrii, pentru cei cu ranguri sau funcţii foarte înalte, cerănd Ingerului sau Coordonatorilor să ne BENEFICE(pentru rangurile mici) sau să ne BENEFICE LUMINOS (pentru rangurile înalte). Apoi vom merge la locul nostru de rugăciune, vom aprinde o lumănare albă.
R U G Ă C I U N E
++++ ÎL PREASLĂVESC ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ DUMNEZEU ++++ CEL UNIC ++++ ÎN VECI ++++ ÎN FRUNTEA ++++ TUTUROR ++++ LUMILOR ++++
A ++++.
++++ ÎL PREASLĂVESC ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ IISUS ++++ ÎN VECI++++.
++++ MĂ ROG ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ DUMNEZEU ++++ CE ++++ MIE ++++ ĂSTUIA-ĂSTEIA ++++ VIAŢA MEA++++ O ÎNDRUMĂ ++++ LUMINOS ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ HRISTOS ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA++++ DOMNULUI ++++ CHRISTOS++++.
++++ MĂ ROG ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ DUMNEZEU ++++ TATĂL CERESC ++++ DOAMNE ++++ CONDUCĂTORUL ++++ TUTUROR ++++ LUMILOR ++++ VĂZUTE ŞI NEVĂZUTE ++++.
++++ PREAMĂRESC ++++ PE ++++ ŢIITORII ++++ VIEŢII PE PĂMĂNT ++++.
++++ DOAMNE AJUTĂ ++++ DOAMNE AJUTĂ ++++ DOAMNE AJUTĂ ++++.
Rugăciunea se poate spune atăt dimineaţa, căt şi seara. Ora la care o spunem poate fi stabilită împreună cu Ingerul Cel Bun, sau cu Coordonatorii.
Modul de rostire este următorul:
4 Cruci făcute corect, închinare în faţă, rostim între timp cuvintele ÎL PREASLĂVESC, apoi revenim în poziţie iniţială de drepţi, apoi facem 4 Cruci corect, facem aplecare în faţă, rostind cuvăntul PE, revenim în poziţie iniţială..... continuănd astfel pănă terminăm întregul text.
După terminarea rugăciunii stingem lumănarea.
NOTĂ: Rugăciunea este foarte puternică, ea se spune doar o dată la o rugăciune.
LUMILE A= Sunt Lumile cele mai Luminoase posibile, Cele mai Înalte, unde nu există de nici un fel rău.
Şi acum căteva precizări legate de rugăciunea în sine. Ea se rosteşte în poziţia stănd în picioare, decent îmbrăcat, cu faţa către răsărit.
Înainte de începerea rugăciunii în sine prin intermediul unui pendul ezoteric vom comunica cu Ingerul nostru Cel Bun sau Coordonatorii noştrii, pentru cei cu ranguri sau funcţii foarte înalte, cerănd Ingerului sau Coordonatorilor să ne BENEFICE(pentru rangurile mici) sau să ne BENEFICE LUMINOS (pentru rangurile înalte). Apoi vom merge la locul nostru de rugăciune, vom aprinde o lumănare albă.
R U G Ă C I U N E
++++ ÎL PREASLĂVESC ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ DUMNEZEU ++++ CEL UNIC ++++ ÎN VECI ++++ ÎN FRUNTEA ++++ TUTUROR ++++ LUMILOR ++++
A ++++.
++++ ÎL PREASLĂVESC ++++ PE ++++ DOMNUL ++++ IISUS ++++ ÎN VECI++++.
++++ MĂ ROG ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ DUMNEZEU ++++ CE ++++ MIE ++++ ĂSTUIA-ĂSTEIA ++++ VIAŢA MEA++++ O ÎNDRUMĂ ++++ LUMINOS ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ HRISTOS ++++.
++++ MĂ ÎNCHIN ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA++++ DOMNULUI ++++ CHRISTOS++++.
++++ MĂ ROG ++++ LUMINOS ++++ ÎN FAŢA ++++ DOMNULUI ++++ DUMNEZEU ++++ TATĂL CERESC ++++ DOAMNE ++++ CONDUCĂTORUL ++++ TUTUROR ++++ LUMILOR ++++ VĂZUTE ŞI NEVĂZUTE ++++.
++++ PREAMĂRESC ++++ PE ++++ ŢIITORII ++++ VIEŢII PE PĂMĂNT ++++.
++++ DOAMNE AJUTĂ ++++ DOAMNE AJUTĂ ++++ DOAMNE AJUTĂ ++++.
Rugăciunea se poate spune atăt dimineaţa, căt şi seara. Ora la care o spunem poate fi stabilită împreună cu Ingerul Cel Bun, sau cu Coordonatorii.
Modul de rostire este următorul:
4 Cruci făcute corect, închinare în faţă, rostim între timp cuvintele ÎL PREASLĂVESC, apoi revenim în poziţie iniţială de drepţi, apoi facem 4 Cruci corect, facem aplecare în faţă, rostind cuvăntul PE, revenim în poziţie iniţială..... continuănd astfel pănă terminăm întregul text.
După terminarea rugăciunii stingem lumănarea.
NOTĂ: Rugăciunea este foarte puternică, ea se spune doar o dată la o rugăciune.
LUMILE A= Sunt Lumile cele mai Luminoase posibile, Cele mai Înalte, unde nu există de nici un fel rău.
miercuri, 19 februarie 2014
duminică, 16 februarie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)